Ceea ce mâncăm şi când, are un efect direct asupra sistemelor corpului. Printr-o dietă echilibrată putem rămâne sănătoase, ne putem menţine nivelurile energice, putem păstra muşchii sănătoşi şi oasele la fel şi ne putem ajuta creierul să lucreze mai eficient, indiferent de vârstă. Sfaturile pentru o dietă echilibrată sunt directe şi bazate pe consumarea cantităţii potrivite de alimente din grupele de mâncăruri variate.
– Odată ce ştii proporţia diferitelor tipuri de alimente necesare pentru menţinerea unei diete sănătoase, planificarea meselor devine mult mai uşoară.
grupele de alimente
Există un larg consens printre doctori şi nutriţionişti că alimentele cad în numite categorii discrete şi că ar trebui să consumăm un procentaj specific al tipurilor diferite de alimente. Separarea acestor grupuri de alimente este descrisă în diagrama de mai jos. Această separare există ca un ghid dur şi nu este creat pentru folosirea zilnică rigidă. Arată totuşi accentul care ar trebui plasat pe fructe,legume si carbohidraţi complecşi.
când să mâncăm
In mod tradiţional, oamenii au mâncat trei mese pe zi: micul dejun dimineaţa, prânzul la amiază şi cina seara. Deşi acesta este un model folositor, oamenii au dezvoltat deseori obiceiul de consumare a unui mic dejun, a unui prânz şi a unei cine copioase. Acest lucru are un efect nociv asupra digestiei, mai ales deoarece sistemul nostru digestiv devine mai leneş cu vârsta. De asemenea, înseamnă că avem o aprovizionare neadecvată de energie la anumite perioade ale zilei când suntem mai active şi o supradoză de calorii la sfârşitul zilei, când suntem obosite.
Un model de alimentaţie preferabil este un mic dejun copios, un prânz substanţial şi o masă comparativ mică seara. Alternativ, unii oamenii preferă abordarea alimentaţiei uşoare în care mănâncă mici cantităţi de alimente pe parcursul zilei. Acest lucru previne supraîncărcarea sistemului digestiv şi asigură o aprovizionare de energie consistentă pe tot parcursul zilei. Metoda de micşorare este de asemenea o bună modalitate de stabilizare a nivelului glicemiei în corp, care poate fi folositoare pentru oamenii care suferă de diabet la apariţia bătrâneţii.
cât de sănătoasă este carnea?
Carnea a avut un efect nesănătos în multe ţări, din cauza infecţiilor cu encefalopatia spongiformă bovină (ESB) sau prezenţa antibioticelor. Carnea este bogată în grăsimi saturate, care sunt implicate în apariţia bolilor la inimă. Conţine, de asemenea, un aminoacid numit acid arachidonic, care măreşte nivelurile de chimicale proinflamatoare şi ar trebui să fie evitate de persoanele cu o dispoziţie reumatică. Dacă eşti îngrijorată de prezenţa antibioticelor, alege produse organice şi taie orice grăsime de pe carne.
Moderaţia este cheia: Fundaţia Mondială de Cercetare a Cancerului recomandă ca nu mai mult de 75 g de carne să fie consumată pe zi.
Consumată cu moderaţie, carnea este o sursă folositoare de minerale antioxidante ca zincul şi seleniul. Antioxidanţii pot ajuta la prevenirea bolilor degenerative, precum cancerul. Carnea de vită este o sursă bună de fier, zinc şi vitamina B; alege bucăţile uşoare, de deasupra, în care conţinutul de grăsimi este numai de 2,7 procente la 115 g – carnea tocată de vită poate conţine până la 35 procente de grăsime.
Carnea de porc asigură vitamina B, fier, zinc şi seleniu. Grăsimea în exces ar trebui îndepărtată, iar prăjelile din porc ar trebui evitate. Puiul asigură doar jumătate din zincul şi fierul pe care îl asigură carnea roşie, dar dacă pielea este îndepărtată înainte de gătire, este foarte slab în grăsimi. Este, de asemenea, o sursă excelentă de seleniu antioxidant.
– Cumpărarea bucăţilor de carne mici, uşor de preparat, te va ajuta să monitorizezi cantitatea de grăsime saturată pe care o mănânci în fiecare zi.
Oamenii mai în vârstă sunt sfătuiţi să mănânce mult peşte gras deoarece conţine acizi graşi omega-3. Aceştia sunt acizi graşi esenţiali care sunt vitali pentru sănătate dar nu pot fi făcuţi din corp. Acizii graşi omega-3 pot ajuta la lupta împotriva bolilor de inimă, şi se găsesc în somon, macrou, sardine, sardele, heringi, scrumbii şi ton.
– In loc să foloseşti sosuri grele şi care îngraşă pentru a da gust peştelui, încearcă presărarea lui cu ierburi pentru a ajuta să scoţi aroma întreagă.