Multe studii arată că nivelurile de stres pot avea un efect profund asupra sănătăţii. Dacă suferi de stres cronic poţi convieţui într-o stare permanentă de excitare mentală: ritmul inimii şi tensiunea sunt constant ridicate iar hormonii stresului, ca adrenalina, circulă în sânge. Stresul cronic este implicat într-un număr mare de probleme de sănătate, principala fiind boala cardiovasculară.
In primul rand, ce este stresul?
Stresul este un mecanism psihologic de supravieţuire. Când te simţi ameninţat, creierul răspunde prin trimiterea unui mesaj la glandele suprarenale de deasupra rinichilor, care, în schimb, răspund prin eliberarea adrenalinei. Adrenalina are efecte asupra multor sisteme ale corpului care, în combinaţie, îţi permit să acţionezi: fie să fugi de sursa de ameninţare, fie să stai să lupţi cu ea. Acesta se cunoaşte sub denumirea de „răspunsul prin luptă sau prin fugă”.
Deşi acest răspuns psihologic ar fi fost folositor în perioadele primitive, când oamenii au trebuit să lupte la modul propriu sau să fugă de surse de pericol, este mai puţin folositor în societatea modernă, unde sursele de ameninţare sunt în principal psihologice. De exemplu, o sursă contemporană de stres poate fi transportul către serviciu, în înghesuială, când eşti deja în întârziere la o întâlnire. Creierul înregistrează stresul dar nu va putea să profite de fluxul de adrenalină următor deoarece nu este nevoie de acţiune fizică.
Când dovezile de stres sunt ocazionale şi scurte, corpul poate face faţă (unele niveluri de stres ne ajută să stăm motivaţi şi să ne atingem scopurile), dar când sunt frecvente şi de durată mai mare, corpul poate fi mereu într-o stare alertă. Acum creşte vulnerabilitatea la probleme precum boli cardiovasculare. Din acest motiv, este important să găseşti metode de a învinge stresul când îmbătrâneşti.
dietă de ajutor
Oamenii trec deseori la „preparate rapide” când sunt stresaţi. Se simt obosiţi, iritaţi şi nu au energie şi se îndreaptă deseori spre ciocolată, cafea sau alcool pentru ameliorarea stresului sau pentru o mărire de energie rapidă. Din păcate, aceste substanţe seacă organismul de energie şi te fac să araţi mai rău.
Cei mai importanţi nutrienţi pe care să îi incluzi în dietă când eşti sub stres sunt vitaminele B, C, zincul, cromul şi magneziul. Terapeuţii dieteticieni pot recomanda consumarea suplimentelor de multivitamine şi minerale care oferă aceşti nutrienţi. Este de asemenea foarte important să eviţi dulciurile când eşti stresat/ă, deoarece stimulează cortizonul – hormonul de stres, în schimb, mănâncă alimente cum ar fi bananele, seminţele, fasolea şi lintea.
yoga, meditaţia şi respiraţia
Invăţarea de tehnici de respiraţie este un antidot puternic împotriva stresului. Yoga şi meditaţia te învaţă cum să calmezi mintea şi să te concentrezi asupra unui lucru simplu, precum circulaţia aerului prin corpul tău. Când eşti stresat/ă, respiraţia îţi este de obicei rapidă şi superficială. Făcând un efort conştient de a-ţi relaxa muşchii şi de a respira adânc, poţi să înfrângi stresul. Tehnicile yoga şi de meditaţie sunt cel mai bine învăţate de la un terapeut instruit sau profesor, dar sunt şi multe cărţi disponibile.
O tehnică de meditaţie folositoare este exerciţiul albinei. Aşază-te într-o poziţie confortabilă şi închide ochii. Concentrează- te asupra respiraţiei care îţi intră şi îţi iese prin nări. Spune-ţi ţie însuţi: „Sunt conştient/ă că inspir. Sunt conştient/ă că expir”. Foloseşte-ţi degetele pentru a-ţi acoperi urechile şi imaginează-ţi sunetul care îl face o albină. Inspiră şi, când expiri, imită sunetul pe care îl face o albină. Inspiră şi repetă. încearcă să te concentrezi asupra sunetului respiraţiei tale. Repetând acest exerciţiu regulat, îţi vei linişti mintea.
Tehnicile de respiraţie pot fi o modalitate folositoare de a reduce stresul la serviciu.
Tehnicile de relaxare pot ajuta în lupta împotriva problemelor digestive cauzate de stres, precum ulcerele şi indigestia.